bastardare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)BASTARDÁRE, bastardări, s.f.
bastardareBASTARDÁRE s. f. Acțiunea și rezultatul de a bastarda.
bastardare (Dicționar de neologisme, 1986)BASTARDÁRE s.f. (
Agr.) Hibridare. [<
bastarda].
bastardare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bastardáre (
înv.)
s. f.,
g.-d. art. bastardắrii; pl. bastardắri