baronie - explicat in DEX

baronie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BARONÍE, baronii, s. f. Titlu de baron; domeniul unui baron. – Din fr. baronnie.

baronie (Dicționar de neologisme, 1986)
BARONÍE s.f. Titlu de baron; (p. ext.) domeniul unui baron. [Gen. -iei. / cf. fr. baronnie, it. baronia].

baronie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BARONÍE s. f. titlu de baron; domeniul unui baron. (< fr. baronnie)

baronie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BARONÍE, baronii, s. f. Titlu de baron; p. ext. domeniul unui baron. – Fr. baronnie.

baronie (Dicționaru limbii românești, 1939)
*baroníe f. (fr. baronníe). Calitatea de baron. Moșie care dă proprietaruluĭ ei titlu de baron.

baronie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
baroníe (rar) s. f., art. baronía, g.-d. art. baroníei; pl. baroníi, art. baroníile

baronie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
baronie f. 1. calitatea baronului; 2. moșie care dă proprietarului ei titlul de baron.

baronie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BARONÍE, baronii, s. f. (Rar) Titlu de baron; domeniul unui baron. — Din fr. baronnie.