barabulă - explicat in DEX

barabulă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BARABÚLĂ, barabule, s. f. (Reg.) Cartof. – Din ucr. barabolja.

barabulă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BARABÚLĂ, barabule, s. f. (Reg.) Cartof. – Ucr. barabolja.

barabulă (Dicționaru limbii românești, 1939)
barabúlă f., pl. e (rut. barabólĭa. V. baraboĭ). Nord. Cartof.

barabulă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
barabúlă (reg.) s. f., g.-d. art. barabúlei; pl. barabúle

barabulă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
barabulă f. nume moldovenesc al cartofului [Rut. BARABOLĬA].

barabulă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BARABÚLĂ, barabule, s. f. (Reg.) Cartof. — Din ucr. barabolja.