barabană (Dicționaru limbii românești, 1939)
barabánă f., pl. e (rus. barabán, tarabana, barabánščik, tarabangiŭ; rut. taraban, pol. tarabany). Nord. Darabană. – În sud barabancĭ n., pl. e (d. rus. barabánšcik, tarabangiŭ).
barabană (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
barabană f. tobă pentru anunțarea licitațiunilor. [Rus. BARABANŬ].