bandoală (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BANDOÁLĂ, bandoale, s. f. (Rar) Epitet injurios dat unei femei grase și proaste.
bandoală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bandoálă (femeie proastă) (reg.) s. f., g.-d. art.
bandoálei; pl.
bandoálebandoală (Dicționar de argou al limbii române, 2007)bandoală, bandoale, s. f. femeie proastă