bănățean (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BĂNĂȚEÁN, -Ă, bănățeni, -e, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană (originară) din Banat.
2. Adj. Care aparține Banatului sau populației lui, privitor la Banat sau la populația lui; bănățenesc. –
Banat (
n. pr.) +
suf. -
ean.