balcon - explicat in DEX

balcon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BALCÓN, balcoane, s. n. 1. Platformă cu balustradă pe peretele exterior al unei clădiri, comunicând cu interiorul printr-una sau mai multe uși. 2. Parte a unei săli de spectacol, de conferințe etc. așezată deasupra parterului. – Din fr. balcon.

balcon (Dicționar de neologisme, 1986)
BALCÓN s.n. 1. Platformă (cu balustradă) ieșită în afară, așezată pe una dintre fețele unei clădiri și comunicând cu interiorul. 2. Galerie circulară a unei săli de spectacole, situată de obicei deasupra parterului. [< fr. balcon, it. balcone].

balcon (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
balcón (balcoáne), s. n. – Platformă pe peretele exterior al unei clădiri. – Mr. balcone. Fr. balcon, it. balcone (› mr., cf. Ruffini 105).

balcon (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BALCÓN s. n. 1. platformă ieșită în afară, pe una dintre fețele unei clădiri și comunicând cu interiorul. 2. galerie a unei săli de spectacole, deasupra parterului. (< fr. balcon, it. balcone)

balcon (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
balcon, balcoane, s. n. sân, țâță.

balcon (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BALCÓN, balcoane, s. n. 1. Platformă cu balustradă la peretele exterior al unei clădiri, comunicând cu interiorul. 2. Parte a unei săli de spectacol așezată deasupra parterului și cuprinzând locuri pentru spectatori, auditori etc. – Fr. balcon.

balcon (Dicționaru limbii românești, 1939)
*balcón n., pl. oane (fr. balcon, it. balcóne, d. vgerm. balcho, ngerm. bálken, grindă). Proeminență a uneĭ ușĭ saŭ ferestre de la etaj. Lojă în teatru lîngă avanscenă. V. ceardac, sacnaslŭ.

balcon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
balcón s. n., pl. balcoáne

balcon (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
balcon n. 1. pridvor neacoperit, înconjurat cu parmaclâc, ce se află în fața casei; 2. galerie de fiecare parte la avanscena unui teatru.

balcon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BALCÓN, balcoane, s. n. 1. Platformă cu balustradă pe peretele exterior al unei clădiri, comunicând cu interiorul printr-una sau mai multe uși. 2. Parte a unei săli de spectacol, de conferințe etc. așezată deasupra parterului. — Din fr. balcon.