bâlci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BÂLCI, bấlciuri, s. n. Târg mare ținut la anumite epoci ale anului, la sărbătorile importante și însoțit de spectacole și de petreceri populare; iarmaroc. ♦
Fig. (
Fam.) Gălăgie, hărmălaie, zăpăceală. – Din
magh. bolcsu.