bacăul - explicat in DEX

bacăul (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BACẮUL s. n.art. (Pop.; în expr.) A-și găsi bacăul (cu cineva) = a da de bucluc (cu cineva), a o păți. – Cf. magh. bakó „călău”.

bacăul (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bacắul (în expr.) s. n. art.

bacăul
BACẮUL s. m. art. v. BACĂU (În expr.) A-și găsi bacăul (cu cineva) = a da de bucluc, a o păți. – [DLRM]

bacăul (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bacắul (în expr.) s.n. art.

bacăul (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BACẮUL s. n. art. (Pop.; în expr.) A-și găsi bacăul (cu cineva) = a da de bucluc (cu cineva), a o păți. — Cf. magh. bakó „călău”.