baban - explicat in DEX

baban (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BABÁN, -Ă, babani, -e, adj. (Arg. și fam.) Mare, de dimensiuni apreciabile, dolofan. A prins o știucă babană. – Et. nec.

baban (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BABÁN, -Ă, babani, -e, adj. (Pop.) Mare, voinic. Găină babană. ♦ (Substantivat, f.) Oaie bătrână fără dinți. – Din babă + suf. -an.

baban (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
baban, -ă, babani, -e adj. mare; imens, uriaș

baban (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
babán (fam.) adj. m., pl. babáni; f. babánă, pl. babáne

baban (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BABÁN, -Ă, babani, -e, adj. (Fam.) Mare, de dimensiuni apreciabile, dolofan. A prins o știucă babană. — Et. nec.