axilar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AXILÁR, -Ă, axilari, -e, adj. care se află la axilă. – Din
fr. axillaire.axilar (Dicționar de neologisme, 1986)AXILÁR adj. 1. De la subsuoară.
2. Care pornește de la ramificația unei ramuri cu trunchiul sau a frunzei cu ramura. [< fr.
axillaire].
axilar (Marele dicționar de neologisme, 2000)AXILÁR, -Ă adj. 1. referitor la axilă. 2. situat la axilă. (< fr.
axillaire)
axilar (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AXILÁR, -Ă, axilari, -e, adj. 1. (
Anat.) Care se află la subsuoară.
2. (
Bot.) Care se află în locul unde se împreună o ramură cu trunchiul sau o frunză cu ramura. – După
fr. axillaire.axilar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)axilár adj. m.,
pl. axilári; f. axiláră, pl. axiláreaxilar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AXILÁR, -Ă, axilari, -e, adj. Care se află la axilă. — Din
fr. axillaire.