aviatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AVIÁTIC, -Ă, aviatici, -ce, adj. De aviație, privitor la aviație. [
Pr.:
-vi-a-] – Din
germ. aviatisch.aviatic (Dicționar de neologisme, 1986)AVIÁTIC, -Ă adj. De aviație, privitor la aviație. [Cf. germ.
aviatisch].
aviatic (Marele dicționar de neologisme, 2000)AVIÁTIC, -Ă I.
adj. referitor la aviație. II. s. f. tehnica zborului. (< germ.
aviatisch, /II/ Aviatik)
aviatic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AVIÁTIC, -Ă, aviatici, -e, adj. De aviație, privitor la aviație. [
Pr.:
-vi-a-] – Din
avi[ație] +
suf. -atic.aviatic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aviátic (-vi-a-) adj. m.,
pl. aviátici; f. aviátică, pl. aviáticeaviatic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)aviatic n. soiu de biplan german.
aviatic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AVIÁTIC, -Ă, aviatici, -ce, adj. De aviație, privitor la aviație. [
Pr.:
-vi-a-] — Din
germ. aviatisch.