avenă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AVÉNĂ, avene, s. f. Prăpastie circulară formată în roci calcaroase, în care se scurg adesea apele de suprafață. [
Var.:
avén s. n.] – Din
fr. aven.avenă (Dicționar de neologisme, 1986)AVÉNĂ s.f. Prăpastie, abis în regiunile calcaroase, prin care se scurg apele subterane. [Var.
aven s.n. / < lat.
avena, cf. fr.
aven].
avenă (Marele dicționar de neologisme, 2000)AVÉNĂ s. f. prăpastie, abis în regiunile calcaroase, prin care se scurg apele subterane. (< fr.
aven)
avenă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)avénă s. f.,
g.-d. art. avénei; pl. avéneavenă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AVÉNĂ, avene, s. f. Prăpastie circulară formată în roci calcaroase, în care se scurg adesea apele de suprafață. [Var.:
avén s. n.] — Din
fr. aven.