autoservi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUTOSERVÍ, autoservesc, vb. IV.
Refl. A se servi singur (într-un magazin special amenajat). [
Pr.:
a-u-] – Din
autoservire (derivat regresiv).
autoservi (Dicționar de neologisme, 1986)AUTOSERVÍ vb. IV refl. A se servi singur. [<
auto1- +
servi, cf. fr.
autoservir].
autoservi (Marele dicționar de neologisme, 2000)AUTOSERVÍ vb. refl. a se servi singur (într-un magazin, într-un restaurant). (< autoservire)
autoservi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!autoserví (a se ~) (a-u-) vb. refl.,
ind. prez. 3
sg. se autoservéște, imperf. 3
sg. se autoserveá; conj. prez. 3
să se autoserveáscăautoservi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUTOSERVÍ, autoservesc, vb. IV.
Refl. A se servi singur (într-un magazin, într-un restaurant special amenajat). [
Pr.:
a-u-] — Din
autoservire (derivat regresiv).