autopropulsie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUTOPROPÚLSIE s. f. Propulsie a unui vehicul realizată cu mijloace proprii. [
Pr.:
a-u-] – Din
fr. autopropulsion.autopropulsie (Dicționar de neologisme, 1986)AUTOPROPÚLSIE s.f. Propulsie a unui vehicul prin consum de energie din interior. [Gen.
-iei. / < fr.
autopropulsion].
autopropulsie (Marele dicționar de neologisme, 2000)AUTOPROPÚLSIE s. f. propulsie a unui vehicul prin consum de energie din interior. (< fr.
autopropulsion)
autopropulsie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)autopropúlsie (a-u-to-pro-, -si-e) s. f.,
art. autopropúlsia (-si-a), g.-d. art. autopropúlsiei; pl. autopropúlsii, art. autopropúlsiile (-si-i-)autopropulsie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUTOPROPÚLSIE, autopropulsii, s. f. Propulsie a unui vehicul realizată cu mijloace proprii. [
Pr.:
a-u-] — Din
fr. autopropulsion.