automăturătoare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUTOMĂTURĂTOÁRE, automăturători, s. f. Autovehicul pentru măturatul străzilor. [
Pr.:
a-u-] –
Auto2 +
măturătoare.automăturătoare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUTOMĂTURĂTOÁRE, automăturători, s. f. Autovehicul pentru măturatul străzilor. [
Pr.:
a-u-] —
Auto2- + măturătoare.