autohtonism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUTOHTONÍSM s. n. Ansamblu de trăsături autohtone;
p. ext. exagerare a trăsăturilor specifice unei colectivități naționale. [
Pr.:
a-u-] –
Autohton +
suf. -ism.autohtonism (Dicționar de neologisme, 1986)AUTOHTONÍSM s.n. Caracter autohton; autohtonie; autohtonitate. [< fr.
autochtonisme].
autohtonism (Marele dicționar de neologisme, 2000)AUTOHTONÍSM s. n. 1. caracter autohton. 2. concepție social-politică ce exagerează caracteristicile particular-etnice ale unei populații. 3. cuvânt autohton. (< fr.
autochtonisme)
autohtonism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!autohtonísm (a-u-toh-to-/-to-hto-) s. n.autohtonism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUTOHTONÍSM s. n. Ansamblu de trăsături autohtone;
p. ext. exagerare a trăsăturilor specifice unei colectivități naționale. [Pr:
a-u-] —
Autohton +
suf. -ism.