autocunoaște - explicat in DEX

autocunoaște (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AUTOCUNOÁȘTE, autocunósc, vb. III. Refl. A se cunoaște prin autoobservare. [Pr.: a-u-] – Auto¹- + cunoaște.

autocunoaște (Dicționar de neologisme, 1986)
AUTOCUNOÁȘTE vb. III. refl. A-și cunoaște propria persoană. [< auto¹- + cunoaște].

autocunoaște (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AUTOCUNOÁȘTE vb. refl. a-și cunoaște propriul eu, propriile aspirații. (< auto¹- + cunoaște)

autocunoaște (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AUTOCUNOÁȘTE, autocunósc, vb. III. Refl. A-și cunoaște propria persoană. [Pr.: a-u-] — Auto¹- + cunoaște.