aurărie - explicat in DEX

aurărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AURĂRÍE, aurării, s. f. 1. Obiecte de aur (1). 2. (Pop.) Mină de aur (1). [Pr.: a-u-] – Aur + suf. -ărie.

aurărie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AURĂRÍE, aurării, s. f. 1. Obiecte de aur. 2. (Pop.) Mină de aur. [Pr.: a-u-] – Din aur + suf. -ărie.

aurărie (Dicționaru limbii românești, 1939)
aurăríe f. (d. aur). Cantitate de aur, lucrurĭ de aur.

aurărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aurăríe (a-u-) s. f., art. aurăría, g.-d. art. aurăríei; pl. aurăríi, art. aurăríile

aurărie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
aurărie f. tot felul de scule de aur sau de argint.

aurărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AURĂRÍE, aurării, s. f. 1. Obiecte de aur (1). 2. (Pop.) Mină de aur (1). [Pr.: a-u-] — Aur + suf. -ărie.