atitudine (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ATITÚDINE, atitudini, s. f. 1. Ținută sau poziție a corpului.
2. Fel de a fi sau de a se comporta (reprezentând adesea o anumită concepție); comportare. ◊
Expr. A lua atitudine = a-și manifesta poziția, a-și afirma (cu hotărâre) punctul de vedere. – Din
it. attitudine, fr. attitude.atitudine (Dicționar de neologisme, 1986)ATITÚDINE s.f. 1. Poziție a corpului, ținută.
2. Fel de a se purta, de a fi; purtare, comportare. ◊
A lua atitudine = a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere. [< fr.
attitude, it.
attitudine].
atitudine (Marele dicționar de neologisme, 2000)ATITÚDINE s. f. 1. poziție a corpului, ținută. 2. poziție față de un eveniment, de un fapt. ◊ fel de a se purta, de a acționa; comportare. ♦ a lua ~ = a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere. (< it.
attitudine, fr.
attitude)
atitudine (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ATITÚDINE, atitudini, s. f. 1. Ținută sau poziție a corpului.
2. Fel de a fi sau de a se comporta (reprezentând o anumită concepție); comportare. ◊
Expr. A lua atitudine = a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere. – După
fr. attitude (
it. attitudine).
atitudine (Dicționaru limbii românești, 1939)*atitúdine f. (fr.
attitude, it.
attitúdine, care vine d. mlat.
aptitudo. V.
aptitudine). Pozițiunea corpuluĭ.
Fig. Modu de a se prezenta, purtare:
atitudine ostilă.atitudine (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)atitúdine s. f.,
g.-d. art. atitúdinii; pl. atitúdiniatitudine (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)atitudine f.
1. mod de a-și ținea corpul;
2. fig. dispozițiune către cineva:
atitudine ostilă.atitudine (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ATITÚDINE, atitudini, s. f. 1. Ținută sau poziție a corpului.
2. Fel de a fi sau de a se comporta (reprezentând adesea o anumită concepție); comportare. ◊
Expr. A lua atitudine = a-și manifesta poziția, a-și afirma (cu hotărâre) punctul de vedere. — Din
it. attitudine, fr. attitude.