atipie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ATIPÍE, atipii, s. f. Însușirea de a fi deosebit de tipul obișnuit. – De la
atipic.atipie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ATIPÍE, atipii, s. f. Însușirea de a fi deosebit de tipul obișnuit. — De la
atipic.