aterizaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ATERIZÁJ, aterizaje, s. n. Aterizare. – Din
fr. atterrissage.aterizaj (Dicționar de neologisme, 1986)ATERIZÁJ s.n. 1. Aterizare.
2. Loc unde o navă poate să tragă la uscat. [< fr.
atterrissage].
aterizaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)ATERIZÁJ s. n. 1. aterizare. 2. loc unde o navă poate să tragă la uscat. (< fr.
atterrissage)
aterizaj (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ATERIZÁJ s. n. Faptul de a ateriza. –
Fr. atterrissage.aterizaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aterizáj s. n.,
pl. aterizájeaterizaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ATERIZÁJ, aterizaje, s. n. Aterizare. — Din
fr. atterrissage.