atentiv (Dicționar de neologisme, 1986)
ATENTÍV, -Ă adj. (rar) Atent. [< fr. attentif, engl. attentiv].
atentiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ATENTÍV, -Ă adj. care ascultă, privește, acționează cu atenție. (< fr. attentif, lat. attentivus)
atentiv (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
atentiv a. și adv. cu atențiune.