atenționa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ATENȚIONÁ, atenționez, vb. I.
Tranz. 1. A atrage atenția cuiva.
2. (
Fam.) A oferi cuiva un dar
2 (
1). ♦ A oferi cuiva flori, obiecte etc. în schimbul unor mici servicii. [
Pr.:
-ți-o-] – Din
fr. attentionner.atenționa (Dicționar de neologisme, 1986)ATENȚIONÁ vb. I. tr. (
Rar) A atrage atenția; a preveni. [Pron.
-ți-o-. / cf. fr.
attentionné].
atenționa (Marele dicționar de neologisme, 2000)ATENȚIONÁ vb. tr. 1. a face atent pe cineva; a preveni. 2. a oferi cuiva un cadou, a răsplăti pentru un serviciu solicitat. (< atenție + -ona)
atenționa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*atenționá (a ~) (-ți-o-) vb.,
ind. prez. 3
atenționeázăatenționa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ATENȚIONÁ, atenționez, vb. I.
Tranz. 1. A atrage atenția cuiva.
2. (
Fam.) A oferi cuiva un dar
2 (1). ♦ A oferi cuiva flori, obiecte etc. în schimbul unor mici servicii. [
Pr.:
-ți-o-] — Din
fr. attentionner.