astrograf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ASTROGRÁF, astrografe, s. n. Lunetă astronomică fotografică, folosită la determinarea poziției aștrilor. – Din
fr. astrographe.astrograf (Dicționar de neologisme, 1986)ASTROGRÁF s.n. Aparat cu ajutorul căruia se fotografiază spectrele aștrilor. [< fr.
astrographe].
astrograf (Marele dicționar de neologisme, 2000)ASTROGRÁF s. n. 1. instrument pentru observarea aștrilor și determinarea coordonatelor lor. 2. aparat cu care se fotografiază spectrele aștrilor. (< fr.
astrographe)
astrograf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)astrográf (-tro-graf) s. n.,
pl. astrográfeastrograf (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ASTROGRÁF, astrografe, s. n. Lunetă astronomică fotografică, folosită la determinarea poziției aștrilor. — Din
fr. astrographe.