aspirație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ASPIRÁȚIE, aspirații, s. f. 1. Aspirare. ♦ Deplasare a unui lichid într-o conductă prin micșorarea presiunii aerului din ea.
2. (
Fon.) Zgomot produs prin frecarea aerului în trecerea lui prin laringe în cursul pronunțării unor sunete.
3. Fig. Năzuință, dorință, râvnă. [
Var.: (
înv.)
aspirațiúne s. f.] – Din
fr. aspiration.aspirație (Dicționar de neologisme, 1986)ASPIRÁȚIE s.f. 1. Năzuință, dorință, râvnă.
2. Deplasare a unui fluid de-a lungul unei conducte, care se produce prin micșorarea presiunii aerului din ea. ♦ Sorbire de aer; aspirare; zgomot produs prin frecarea aerului în trecerea lui prin laringe. [Gen.
-iei, var.
aspirațiune s.f. / cf. fr.
aspiration, it.
aspirazione, lat.
adspiratio].
aspirație (Marele dicționar de neologisme, 2000)ASPIRÁȚIE s. f. 1. năzuință, dorință puternică. 2. deplasare a unui fluid de-a lungul unei conducte prin micșorarea presiunii aerului din ea. 3. zgomot produs prin frecarea aerului la trecerea lui prin laringe. (< fr.
aspiration, lat.
adspiratio)
aspirație (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ASPIRÁȚIE, aspirații, s. f. 1. Năzuință, dorință intensă.
2. Procedeu de deplasare a unui fluid într-o conductă, prin micșorarea presiunii aerului din ea. [
Var.: (
înv.)
aspirațiúne s. f.] –
Fr. aspiration.aspirație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aspiráție (-ți-e) s. f.,
art. aspiráția (-ți-a), g.-d. art. aspiráției; pl. aspiráții, art. aspiráțiile (-ți-i-)aspirație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ASPIRÁȚIE, aspirații, s. f. 1. Aspirare. ♦ Deplasare a unui fluid într-o conductă prin micșorarea presiunii aerului din ea.
2. (
Fon.) Zgomot produs prin frecarea aerului în trecerea lui prin laringe în cursul pronunțării unor sunete.
3. (
Med.) Pătrundere în căile aeriene a unor lichide (sânge, apă) sau vărsături care pot produce asfixie mecanică sau pneumonie de aspirație.
4. Fig. Năzuință, dorință, râvnă. [
Var.: (
înv.)
aspirațiune s. f.] — Din
fr. aspiration.