asigurat - explicat in DEX

asigurat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ASIGURÁT, -Ă, asigurați, -te, s. m. și f., adj. (Persoană, instituție, bun etc.) care se asigură (3). – V. asigura.

asigurat (Dicționar de neologisme, 1986)
ASIGURÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care a încheiat un contract de asigurare; (cel) care se asigură. [Pl. -ați, -ate. / < asigura].

asigurat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ASIGURÁT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care a încheiat o convenție de asigurare. (< asigura)

asigurat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ASIGURÁT, -Ă, asigurați, -te, s. m. și f. Persoană care se asigură (3). ◊ (Adjectival) Casă asigurată. – V. asigura.

asigurat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*asigurát, -ă Încredințat. Apărat pintr´o [!] asigurare, pintr´o garanție, pintr´o întăritură.

asigurat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
asigurát adj. m., s. m., pl. asiguráți; adj. f., s. f. asigurátă, pl. asiguráte

asigurat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
asigurat a. încredințat. ║ m. garantat printr´o asigurare.

asigurat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ASIGURÁT, -Ă, asigurați, -te, s. m. și f., adj. (Persoană, instituție, bun etc.) care se asigură (3). — V. asigura.