aseptic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ASÉPTIC, -Ă, aseptici, -ce adj. Care este în stare de asepsie; sterilizat. – Din
fr. aseptique.aseptic (Dicționar de neologisme, 1986)ASÉPTIC, -Ă adj. (
Med.; în special despre instrumente chirurgicale) În stare de asepsie; sterilizat. [< fr.
aseptique].
aseptic (Marele dicționar de neologisme, 2000)ASÉPTIC, -Ă adj. în stare de asepsie; sterilizat. (< fr.
aseptique)
aseptic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ASÉPTIC, -Ă, aseptici, -e, adj. (Despre obiecte) În stare de asepsie. –
Fr. aseptique (<
gr.).
aseptic (Dicționaru limbii românești, 1939)*aséptic, -ă adj. (vgr.
a, ne-, fără, și
septic).
Med. Făcut după regulele asepsiiĭ:
pansament aseptic. Adv. În mod aseptic.
aseptic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aséptic adj. m.,
pl. aséptici; f. aséptică, pl. asépticeaseptic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ASÉPTIC, -Ă, aseptici, -ce, adj. Care este în stare de asepsie; sterilizat. — Din
fr. aseptique.