ascuțitoare - explicat in DEX

ascuțitoare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ASCUȚITOÁRE, ascuțitori, s. f. Unealtă (sau aparat, mașină) cu care se ascut obiecte tăioase, se face vârf la creioane etc. – Ascuți + suf. -toare.

ascuțitoare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ASCUȚITOÁRE, ascuțitori, s. f. Unealtă (sau aparat, mașină) cu care se ascut obiecte tăioase, se face vârf la creioane etc. – Din ascuți + suf. -(i)toare.

ascuțitoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ascuțitoáre s. f., g.-d. art. ascuțitórii; pl. ascuțitóri

ascuțitoare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ascuțitoare f. piatră de ascuțit.

ascuțitoare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ASCUȚITOÁRE, ascuțitori, s. f. Unealtă (sau aparat, mașină) cu care se ascut obiecte tăioase, se face vârf la creioane etc. — Ascuți + suf. -toare.