asanare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ASANÁRE, asanări, s. f. Acțiunea de
a asana. –
V. asana.asanare (Dicționar de neologisme, 1986)ASANÁRE s.f. Acțiunea de a asana și rezultatul ei. [<
asana].
asanare (Dicționar de argou al limbii române, 2007)asanare, asanări, s. f. 1. (
pub.) îmbunătățire, redresare.
2. (
fig.) curățare
asanare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ASANÁRE, asanări, s. f. Acțiunea de
a asana.asanare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)asanáre s. f.,
g.-d. art. asanắrii; pl. asanắriasanare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ASANÁRE, asanări, s. f. Acțiunea de
a asana. —
V. asana.