artificier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARTIFICIÉR, artificieri, s. m. 1. Muncitor sau militar specializat în manipularea explozivelor.
2. Muncitor specializat în fabricarea artificiilor (
2). [
Pr.:
-ci-er] – Din
fr. artificier.artificier (Dicționar de neologisme, 1986)ARTIFICIÉR s.m. Specialist în manipularea muniției și a explozivelor. ♦ (
Tehn.) Lucrător specializat în mânuirea explozivelor din mine. [Pron.
-ci-er. / < fr.
artificier, cf. it.
artificere].
artificier (Marele dicționar de neologisme, 2000)ARTIFICIÉR s. m. 1. specialist în manipularea explozivelor și a mijloacelor pirotehnice. 2. muncitor specializat în producerea exploziilor în exploatările miniere. (< fr.
artificier)
artificier (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ARTIFICIÉR, artificieri, s. m. 1. Muncitor sau militar specializat în manipularea explozivelor.
2. Muncitor specializat în fabricarea artificiilor (
2). [
Pr.:
-ci-er] –
Fr. artificier.artificier (Dicționaru limbii românești, 1939)*artificiér m. (fr.
artificier, d.
artifice, artificiŭ. V.
ofițer). Care face focurĭ de artificiĭ. Artilerist care lucrează la pirotehnie.
artificier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)artificiér (-ci-er) s. m.,
pl. artificiériartificier (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)artificier m. soldat de artilerie însărcinat cu manipularea substanțelor explozive.
artificier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARTIFICIÉR, artificieri, s. m. 1. (
Mil.) Specialist care manipulează explozivele, munițiile etc.
2. Muncitor specializat în fabricarea artificiilor (2).
3. Muncitor specializat în producerea exploziilor în exploatările miniere. [
Pr.:
-ci-er] — Din
fr. artificier.