arioso (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARIÓSO s. n. Fragment dintr-o operă, dintr-o operetă etc. înrudit cu aria
3 și cu recitativul. [
Pr.:
-ri-o-] – Din
it. arioso.arioso (Dicționar de neologisme, 1986)ARIÓSO adv. (
Muz. ; ca indicație de execuție) Patetic și cu efect dramatic. // s.n. Melodie cântată în acest fel. [Pron.
-ri-o-. / < it.
arioso].
arioso (Marele dicționar de neologisme, 2000)ARIÓSO ZO/ I.
adv. (muz.) cantabil, în genul ariei. II. s. n. formă intermediară între arie și recitativ. (< it.
arioso)
arioso (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!arióso (
it.) [
s pron. z]
(-rio-) adv.,
s. n.arioso (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARIÓSO s. n.,
adv. 1. S. n. Fragment dintr-o operă, dintr-o operetă etc. înrudit cu aria
3 și cu recitativul.
2. Adv. (Indică modul de executare a unui fragment muzical) Cu gravitate, patetic. [
Pr.:
-rio-zo] — Din
it. arioso.