areic - explicat in DEX

areic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ARÉIC, -Ă, areici, -ce, adj. (Geol.; despre sol) lipsit de apă, uscat, arid. [Pr.: -re-ic] – Din fr. aréique.

areic (Dicționar de neologisme, 1986)
ARÉIC, -Ă adj. (Geol.; despre sol, regiuni) Lipsit de râuri; secetos. [Pron. -re-ic. / < fr. aréique].

areic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ARÉIC, -Ă adj. (despre sol, regiuni) lipsit de râuri, uscat, arid. (< fr. aréique)

areic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ARÉIC, -Ă, areici, -e, adj. (Despre sol, regiuni) Care e lipsit de râuri; secetos. – Fr. arrhéique.

areic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aréic (-re-ic) adj. m., pl. aréici; f. aréică, pl. aréice

areic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ARÉIC, -Ă, areici, -ce, adj. (Geol.; despre regiuni, soluri) Lipsit de apă, uscat, arid. [Pr.: -re-ic] — Din fr. aréique.