arbitra - explicat in DEX

arbitra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ARBITRÁ, arbitrez, vb. I. Tranz. 1. A soluționa un litigiu în calitate de arbitru. 2. A conduce desfășurarea unei competiții sportive. – Din fr. arbitrer.

arbitra (Dicționar de neologisme, 1986)
ARBITRÁ vb. I. tr. A judeca o pricină ca arbitru. ♦ A conduce desfășurarea reglementară a unei competiții sportive. [< fr. arbitrer, cf. lat. arbitrari].

arbitra (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ARBITRÁ vb. tr. 1. a soluționa un diferend ca arbitru. 2. a conduce desfășurarea regulamentară a unei competiții sportive. (< fr. arbitrer)

arbitra (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ARBITRÁ, arbitrez, vb. I. Tranz. A judeca o pricină în calitate de arbitru. ♦ A supraveghea și a conduce desfășurarea unei competiții sportive. – Fr. arbitrer.

arbitra (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
arbitrá (a ~) (-bi-tra) vb., ind. prez. 3 arbitreáză

arbitra (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ARBITRÁ, arbitrez, vb. I. Tranz. 1. A soluționa un litigiu în calitate de arbitru. 2. A conduce desfășurarea unei competiții sportive. — Din fr. arbitrer.