aporta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)APORTÁ, pers. 3
aportează, vb. I.
Tranz. (Despre câinii de vânătoare) A aduce vânatul împușcat sau un obiect aruncat. – Din
fr. apporter.aporta (Dicționar de neologisme, 1986)APORTÁ vb. I. tr. (
Despre un câine) A aduce vânatul împușcat sau un obiect aruncat. [P.i. 3,6
-tează. / < fr.
apporter].
aporta (Marele dicționar de neologisme, 2000)APORTÁ vb. tr. (despre câini) a aduce vânatul împușcat sau un obiect aruncat. (< fr.
apporter)
aporta (Dicționar de argou al limbii române, 2007)aporta, aportez, v. t. a fura
aporta (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))APORTÁ, pers. 3
aportează, vb. I.
Tranz. (Franțuzism, despre câini) A aduce vânatul împușcat sau un obiect aruncat. –
Fr. apporter.aporta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aportá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
aporteázăaporta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)APORTÁ, pers. 3
aportează, vb. I.
Tranz. (Despre câinii de vânătoare) A aduce vânatul împușcat sau un obiect aruncat. — Din
fr. apporter.