aplana - explicat in DEX

aplana (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
APLANÁ, aplanez, vb. I. Tranz. A face să dispară o neînțelegere, un conflict etc. – Din fr. aplanir.

aplana (Dicționar de neologisme, 1986)
APLANÁ vb. I. tr. A înlătura, a liniști, a potoli (o neînțelegere, un conflict etc.). ♦ A netezi, a nivela (un teren, fundamentul unui drum). [< fr. aplanir].

aplana (Marele dicționar de neologisme, 2000)
APLANÁ vb. tr. 1. a înlătura, a potoli (un conflict) 2. a netezi, a nivela (un teren, fundamentul unui drum). (după fr. aplanir)

aplana (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
APLANÁ, aplanez, vb. I. Tranz. A înlătura, a potoli, a liniști o neînțelegere, un conflict etc. – După fr. aplanir.

aplana (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aplaná (a ~) (a-pla-) vb., ind. prez. 3 aplaneáză

aplana (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
APLANÁ, aplanez, vb. I. Tranz. A face să dispară o neînțelegere, un conflict etc. — Din fr. aplanir.

aplanà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
aplanà v. 1. a face plan sau oblu, a netezi; 2. fig. a înlătura piedicile.