apicultor - explicat in DEX

apicultor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
APICULTÓR, -OÁRE, apicultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu apicultura; albinar, prisăcar, stupar. – Din fr. apiculteur.

apicultor (Dicționar de neologisme, 1986)
APICULTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care se ocupă cu apicultura. [< fr. apiculteur, cf. it. apicultore < lat. apis – albină, cultor – cultivator].

apicultor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
APICULTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă cu apicultura. (< fr. apiculteur)

apicultor (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
APICULTÓR, -OÁRE, apicultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu apicultura. – După fr. apiculteur.

apicultor (Dicționaru limbii românești, 1939)
*apicultór, -oáre s. (lat. apis, albină, și cultor, cultivator). Care crește albinele, albinar, prisăcar.

apicultor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
apicultór s. m., pl. apicultóri

apicultor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
apicultor m. care crește albine.

apicultor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
APICULTÓR, -OÁRE, apicultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu apicultura; albinar, prisăcar, stupar. — Din fr. apiculteur.