apertură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)APERTÚRĂ, aperturi, s. f. 1. (
Fon.) Grad de deschidere a canalului fonator în timpul emiterii sunetelor.
2. (
Anat.) Grad de deschidere a unei cavități.
3. (
Fot.) Unghiulație. – Din
fr. aperture, it. apertura.