aparat - explicat in DEX

aparat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
APARÁT, aparate, s. n. 1. Sistem de piese care servește pentru o operație mecanică, tehnică, științifică etc. Aparat de radio. Aparat telegrafic. 2. Sistem tehnic care transformă o formă de energie în alta. 3. Ansamblu de organe anatomice care servesc la îndeplinirea unei funcțiuni fundamentale. Aparat digestiv. 4. Totalitatea serviciilor (sau, p. ext. a personalului) care asigură bunul mers al unei instituții sau al unui domeniu de activitate. Aparat administrativ. ◊ Aparat de stat = totalitatea organelor de stat care îndeplinesc funcțiile acestuia; totalitatea angajaților acestor organe. 5. Ansamblul mijloacelor care servesc pentru un anumit scop. ◊ Aparat științific = totalitatea documentelor, izvoarelor, surselor de investigație științifică folosite de un cercetător. Aparat critic = totalitatea notelor și comentariilor care însoțesc o ediție critică. – Din lat. apparatus, fr. apparat, germ. Apparat (cu unele sensuri după fr. appareil).

aparat (Dicționar de neologisme, 1986)
APARÁT s.n. 1. Sistem tehnic care servește pentru o operație tehnică, științifică etc. bine determinată. ♦ Instalație, unealtă etc. servind la efectuarea de exerciții gimnastice. 2. Ansamblu de organe care îndeplinesc aceeași funcție în organism. V. sistem. 3. Totalitatea serviciilor unei instituții. ◊ Aparat de stat = totalitatea organelor de stat care îndeplinesc funcțiile acestuia; personalul acestor organe. 4. Totalitatea procedeelor și mijloacelor folosite într-o anumită muncă. ◊ Aparat științific = totalitatea mijloacelor de cercetare într-o muncă științifică; aparat critic = notele explicative care însoțesc un text (vechi), comentat de editor. [< lat. apparatus, cf. fr. apparat, appareil, germ. Apparat].

aparat (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
aparát (aparáte), s. n. – Mașinărie, instalație, instrument. Lat. apparatus (sec. XIX).

aparat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
APARÁT s. n. 1. sistem tehnic care servește pentru o operație tehnică, științifică etc. ◊ instalație, unealtă pentru exerciții gimnastice. 2. (anat.) ansamblu de organe care îndeplinesc aceeași funcție în organism. 3. totalitatea serviciilor unei instituții. 4. ~ de stat = totalitatea organelor de stat care îndeplinesc funcțiile acestuia. 5. totalitatea procedeelor și mijloacelor într-o anumită muncă. ♦ ~ științific = totalitatea mijloacelor de cercetare într-o muncă științifică; ~ critic = notele explicative care însoțesc un text, comentat de editor. (< lat. apparatus, fr. apparat, germ. Apparat)

aparat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
APARÁT, aparate, s. n. 1. Sistem de piese care servește pentru o operație mecanică, tehnică, științifică etc. Aparat de radio. Aparat telegrafic. 2. Sistem tehnic care transformă o formă de energie în alta. 3. (Anat.) Totalitatea organelor care servesc la îndeplinirea unei funcțiuni; sistem. Aparatul digestiv. 4. Totalitatea serviciilor (sau, p. ext. a personalului) care asigură bunul mers al unei instituții. Aparatul administrativ. ◊ Aparat de stat = totalitatea organelor administrative ale statului. 5. Ansamblul mijloacelor care servesc pentru un anumit scop. ◊ Aparat științific = totalitatea mijloacelor de investigație științifică folosite de un cercetător. Aparat critic = prezentarea (și discutarea) de către un editor, în alcătuirea unei ediții critice, a variantelor unui manuscris. – Fr. appareil, apparat (lat. lit. apparatus).

aparat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*aparát n., pl. e (lat. apparatus, d. parare, a prepara. V. apărat. Preparativă pompoasă: călătoria s' a făcut cu mare aparat. Unealtă, instrument p. o operațiune saŭ experiență: aparat de gimnastică, de fotografiat. Totalitatea organelor care servesc aceleĭașĭ funcțiunĭ: aparatu digestiv.

aparat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aparát s. n., pl. aparáte

aparat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
aparat n. 1. mașini, instrumente dispuse pentru a face vre-o operațiune sau experiență; 2. totalitatea organelor cari servesc la aceeaș funcțiune: aparatul digestiv; 3. pompă, solemnitate.

aparat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
APARÁT, aparate, s. n. 1. Sistem de piese care servește pentru o operație me­canică, tehnică, științifică etc. Aparat de radio. Aparat telegrafic. 2. Sistem tehnic care transformă o formă de energie în alta. 3. Ansamblu de organe anatomice care servesc la îndeplinirea unei funcțiuni fundamentale. Aparat digestiv. 4. Totalitatea serviciilor (sau, p. ext., a personalului) care asigură bunul mers al unei instituții sau al unui domeniu de activitate. Aparat administrativ. ◊ Aparat de stat = totalitatea organelor de stat care îndeplinesc funcțiile acestuia; totalitatea angajaților aces­tor organe. 5. Ansamblul mijloacelor care servesc pentru un anumit scop. ◊ Apa­rat științific = totalitatea documentelor, izvoarelor, surselor de investigație științifică folosite de un cercetător. Aparat critic = totalitatea notelor și comen­tariilor care însoțesc o ediție critică. — Din lat. apparatus, fr. apparat, germ. Apparat (cu unele sensuri după fr. appareil).