antipapă - explicat in DEX

antipapă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANTIPÁPĂ, antipapi, s. m. Papă nerecunoscut de biserica catolică, a cărui alegere nu a fost canonică. – Din fr. antipape.

antipapă (Dicționar de neologisme, 1986)
ANTIPÁPĂ s.m. Papă fals, ales pe cale ilegală. [< fr. antipape, it. antipapa].

antipapă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ANTIPÁPĂ s. m. papă ales pe cale ilegală. (< fr. antipape)

antipapă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*antipápă m., pl. ĭ (anti- 1 și papă; fr. antipape). Papă ales fără regulă și nerecunoscut.

antipapă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
antipápă s. m., g.-d. art. antipápei; pl. antipápi

antipapă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
antipapă m. uzurpator al papalității. Ultimul antipapă fu Amedeu de Savoia (FELIX V) în 1439.

antipapă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANTIPÁPĂ, antipapi, s. m. Papă nerecunoscut de Biserica catolică, a cărui alegere nu a fost canonică. — Din fr. antipape.