antioxigen(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ANTIOXIGÉN s. n. Antioxidant. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. antioxygène.
antioxigen(Dicționar de neologisme, 1986) ANTIOXIGÉNs.n. Antioxidant. [< fr. antioxygène].
antioxigen(Marele dicționar de neologisme, 2000) ANTIOXIGÉNs. n. antioxidant. (< fr. antioxygène)
antioxigen(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) antioxigén(-ti-o-) s. n.
antioxigen(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ANTIOXIGÉN s. n. Antioxidant. [Pr.: -ti-o-] — Din fr. antioxygène.