anticlericalism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANTICLERICALÍSM s. n. 1. Atitudine ostilă față de cler; respingere a bisericii ca instituție religioasă; respingere a amestecului clerului în viața publică.
2. Atitudine de ireligiozitate. – Din
fr. anticléricalisme.anticlericalism (Dicționar de neologisme, 1986)ANTICLERICALÍSM s.n. Mișcare îndreptată împotriva privilegiilor bisericii și ale clerului. [Cf. fr.
anticléricalisme].
anticlericalism (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANTICLERICALÍSM s. n. atitudine ostilă față de cler și de biserică; respingere a amestecului clerului în viața publică. (< fr.
anticléricalisme)
anticlericalism (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ANTICLERICALÍSM s. n. Atitudine contra clerului. –
Fr. anticléricalisme.anticlericalism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)anticlericalísm (-ti-cle-) s. n.anticlericalism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANTICLERICALÍSM s. n. 1. Atitudine ostilă implicării clericilor în viața social-politică sau publică.
2. Respingere a ierarhiei clericale sau a poziției dominante a clerului în cadrul unei confesiuni sau secte. — Din
fr. anticléricalisme.