anticlerical (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANTICLERICÁL, -Ă, anticlericali, -e, adj. Care este împotriva clerului, care aparține anticlericalismului, privitor la anticlericalism. – Din
fr. anticlérical.anticlerical (Dicționar de neologisme, 1986)ANTICLERICÁL, -Ă adj. Care este împotriva clerului. [Cf. fr.
anticlérical].
anticlerical (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANTICLERICÁL, -Ă adj. referitor la anticlericalism. (< fr.
anticlérical)
anticlerical (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ANTICLERICÁL, -Ă, anticlericali, -e, adj. Care este împotriva clerului. –
Fr. anticlérical.anticlerical (Dicționaru limbii românești, 1939)*anticlericál, -ă adj. (
anti- 1 și
clerical). Contra cleruluĭ (în statele catolice).
anticlerical (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)anticlericál (-ti-cle-) adj. m.,
pl. anticlericáli; f. anticlericálă, pl. anticlericáleanticlerical (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)anticlerical a. contrar ideilor și tendințelor clerului.
anticlerical (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANTICLERICÁL, -Ă, anticlericali, -e, adj. Care este împotriva clerului, care aparține anticlericalismului, privitor la anticlericalism. — Din
fr. anticlérical.