anteră - explicat in DEX

anteră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANTÉRĂ, antere, s. f. Mică umflătură în vârful staminelor, în care se află polenul. – Din fr. anthère.

anteră (Dicționar de neologisme, 1986)
ANTÉRĂ s.f. Mic sac cu polen, situat la partea superioară a staminelor unei flori. [< fr. anthère, cf. gr. antheros – înflorit].

anteră (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ANTÉRĂ, antere, s. f. Mică umflătură în vârful staminelor, în care se află polenul. – Fr. anthère (< gr.).

anteră (Dicționaru limbii românești, 1939)
*antéră f., pl. e (vgr. antherós, fem. antherá, înflorit). Bot. Săculețu care e așezat în vîrfu stamineĭ și care conține pulberea fecundantă.

anteră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
antéră s. f., g.-d. art. antérei; pl. antére

anteră (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
anteră f. Bot. partea staminelui care coprinde polenul floarei.

anteră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANTÉRĂ, antere, s. f. Mică umflătură în vârful staminelor, în care se află polenul. — Din fr. anthère.