anteport (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANTEPÓRT, anteporturi, s. n. Zonă la intrarea într-un port, înconjurată parțial de diguri de apărare și destinată staționării temporare a navelor; avanport. –
Ante- +
port.anteport (Dicționar de neologisme, 1986)ANTEPÓRT s.n. Avanport. [<
ante- +
port].
anteport (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)antepórt s. n.,
pl. antepórturianteport (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANTEPÓRT, anteporturi, s. n. Zonă la intrarea într-un port, înconjurată parțial de diguri de apărare și destinată staționării temporare a navelor; avanport. —
Ante- + port.