antefix (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANTEFÍX, antefixe, s. n. Ornament (de pământ ars) așezat la marginea inferioară a acoperișului. – Din
fr. antéfixe.antefix (Dicționar de neologisme, 1986)ANTEFÍX s.n. Ornament de pământ ars așezat la marginea inferioară a acoperișului de olane al unei case. [Pl.
-xe. / < fr.
antéfixe].
antefix (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANTEFÍX s. n. motiv ornamental la marginea inferioară a acoperișului de olane al unui edificiu. (< fr.
antéfixe)
antefix (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ANTEFÍX, antefixe, s. n. Ornament (de pământ ars) așezat la marginea inferioară a acoperișului de olane al unei case. –
Fr. antéfixe.antefix (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)antefíx s. n.,
pl. antefíxeantefix (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANTEFÍX, antefixe, s. n. Ornament (de pământ ars) așezat la marginea inferioară a acoperișului, pe cornișa anui edificiu. — Din
fr. antéfixe.