antebelic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANTEBÉLIC, -Ă, antebelici, -ce, adj. Dinaintea unui război. –
Cf. lat. bellicus.antebelic (Dicționar de neologisme, 1986)ANTEBÉLIC, -Ă adj. De dinaintea unui război, înainte de război. [Pl.
-ci, -ce. / cf. lat.
ante – înainte,
bellum – război].
antebelic (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANTEBÉLIC, -Ă adj. de dinaintea unui război. (< ante- + lat.
bellicus, de război)
antebelic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ANTEBÉLIC, -Ă, antebelici, -e, adj. Dinaintea unui război. – Din
ante- +
lat. lit. bellicus.antebelic (Dicționaru limbii românești, 1939)*antebélic, -ă adj. (
ante- și
belic). Din ainte [!] de războĭu din 1914-1918:
chirie antebelică. V.
postb-.antebelic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)antebélic adj. m.,
pl. antebélici; f. antebélică, pl. antebéliceantebelic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)antebelic a. ce datează dinainte de răsboiul mondial (1914-1918).
antebelic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANTEBÉLIC, -Ă, antebelici, -ce, adj. Dinaintea unui război. —
Cf. lat. bellicus.