anizotrop - explicat in DEX

anizotrop (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANIZOTRÓP, -Ă, anizotropi, -e, adj. (Despre un corp) Care nu are aceleași proprietăți fizice în toate direcțiile; care prezintă direcții privilegiate. – Din fr. anisotrope.

anizotrop (Dicționar de neologisme, 1986)
ANIZOTRÓP, -Ă adj. (Despre substanțe) Care prezintă anizotropie. [< fr. anisotrope].

anizotrop (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ANIZOTRÓP, -Ă adj. care prezintă anizotropie; eolotrop. (< fr. anisotrope)

anizotrop (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!anizotróp (a-ni-zo-trop/an-i-) adj. m., pl. anizotrópi; f. anizotrópă, pl. anizotrópe

anizotrop (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANIZOTRÓP, -Ă, anizotropi, -e, adj. (Despre un corp) Care nu are aceleași proprietăți fizice în toate direcțiile; care prezintă direcții privilegiate. — Din fr. anisotrope.