angelolatrie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANGELOLATRÍE s. f. Erezie care constă în adorarea îngerilor. – Din
fr. angélolâtrie.angelolatrie (Dicționar de neologisme, 1986)ANGELOLATRÍE s.f. Erezie care constă în adorarea îngerilor. [Gen.
-iei. / < fr.
angélolâtrie, cf. gr.
angelos – înger,
latreia – cult].
angelolatrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANGELOLATRÍE s. f. erezie care constă în adorarea îngerilor. (< fr.
angélolâtrie)
angelolatrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)angelolatríe (-la-tri-) s. f.,
art. angelolatría, g.-d. angelolatríi, art. angelolatríeiangelolatrie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANGELOLATRÍE s. f. Erezie care constă în adorarea îngerilor. — Din
fr. angélolâtrie.