aneurină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANEURÍNĂ, aneurine, s. f. Vitamina B1. [
Pr.:
-ne-u-] – Din
fr. aneurine.aneurină (Dicționar de neologisme, 1986)ANEURÍNĂ s.f. Vitamina B1; tiamină. [Pron.
-ne-u-. / < fr.
aneurine].
aneurină (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANEURÍNĂ s. f. vitamina B
1; tiamină. (< fr.
aneurine)
aneurină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aneurínă (-ne-u-) s. f.,
g.-d. art. aneurínei; pl. aneuríneaneurină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANEURÍNĂ, aneurine, s. f. Vitamina B
1. [
Pr.:
-ne-u-] — Din
fr. aneurine.